Gingăşie
Maria Vergora
Azi, în lacrimile mele,
Cresc mici, mărgăritărele.
Şi parfumul lor mă-mbată
Toată.
Azi, tristeţelor din mine,
Le-am vorbit numai de tine.
Şi-am simţit cum li-i ruşine,
Că-s la mine.
Azi, acelor gânduri negre,
Care viaţa crud mi-o pierd,
Le-am dăruit ghiocei,
Ochii mei.
Şi în toată fiinţa mea
A crescut iubirea ta ;
Crânguri vesele, grădini
De lumini.
Azi, în mâna mea am prins
Sufletul meu, biet învins,
Dar înfiorat şi mare
Cât un soare.
El mi-a spus că sunt nătâng
Dacă mă-ndoiesc şi plâng.
Şi, de-atunci sunt ghiocei
Ochii mei.
Iar pe gura mea uscată,
S-a prelins azi roua toată,
De mi-s buzele răcoare
Şi chemare.
Azi, în trupul meu se-aprind
Flăcări noi care mă prind.
Şi un singur dor trecu ...
Tu !
Cu drag,pentru voi....
