Lady_Diana

 
lid geworden: 05-11-2008
★★★★★ Credendo Vides ~ Norocul este un termen inventat de mintile mediocre in scopul explicarii performantelor mintilor geniale!
Punten175meer
Volgend niveau: 
Benodigde punten: 25

~~~ TAINICA RASCRUCE ~~~

“Dupa furtunile sufletului  ca si dupa ale naturii

 invie flori ce se credeau uscate”

(N. Iorga)

TAINICA RASCRUCE

.

 

TAINICA RASCRUCE

 

Te-ai ivit din neant?

Incotro iti indrepti

Intinsele brate,

Rascruce de vanturi, rascruce de ani,

De varste,

De drumuri rascruce?

Visarea

Ce tainic ti-o strangi intr-un cant,

In stele rasfranta, strivita-n pamant,

Soptita prin ramuri de-artari si castani

Venita-i de unde?

Si unde va duce?

 

2007


~~~ AS FI VRUT ~~~

%%GD_PHOTO_ID%5216939%l%x1Z%%

.

~~~ AS FI VRUT .... ~~~

As fi vrut sa fiu armonia muzicii

Care sa reverse peste sufletul tau

Bucuria linistii si sperantei.

 

Mi-ar fi placut sa ma stiu

Prospetimea ierbii care sa-ti umple

Respiratia de racoare si mireasma.

 

Departarea zarii in care sa-ti limpezesti ochii

M-as fi  vrut.

 

Ma visam limpezimea apei

Spre care sa te apleci,

Drumet insetat si obosit de prea mult desert.

 

As fi vrut sa fiu o ploaie albastra

Din care sa ma arcuiesc curcubeu

Pana sub fereastra singuratatii tale.

 

Dar ce sunt?

2008


~~~ Povestea mea şi a lor ~~~

%%GD_PHOTO_ID%5117400%l%x1Z%%

Mă-ntreb:
Cel care-am fost cândva
Tot eu sunt şi-azi?…
Sau sunt altcineva?…
Confraţii mei – e drept – nu bănuiesc
Că sunt şi morţi rebeli care trăiesc!
Dovadă eu -
Eu, care-am fost ucis
De către cei care, citind ce-am scris,
M-au ponegrit
Şi m-au scuipat,
Apoi cu toţi m-au pastişat…
Iar când n-au mai avut ce-mi face,
Mi-au presărat în pat un pumn de ace -
Convinşi c-am să mă-nţep în ele
Şi-am să mor!…
Dar eu le-am dat cu tifla tuturor…
Şi azi – deşi înmormântat de ei
De viu -
Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu…
În timp ce criminalii mei confraţi
Trăiesc din semne de-ntrebare
Şi putrezesc ne’nmormântaţi…

by Minulescu( se stie cred! :))


~~~ DRAGA MOS CRACIUN ~~~

Craciunul a devenit o franciza din care se scot anul milioane de euro. Nu se mai tine cont de adevarata semnificatie a acestuia, cea spirituala. Omul secolului 21 intelege prin Craciun cozi interminabile la supermarketuri, Flamingo Boys, discoteci, paranghelii. Am observat ca tindem sa copiem la indigo modelul american. Dar de ce oare nu ma mira acest lucru? In ultimul timp ii copiem pe americani la orice.

Crucea Rosie a initiat o campanie de intrajutorare a celor saraci prin donare de alimente saracilor. Jos palaria, dar de ce oare vedem campanii de genul asta doar in preajma craciunului? Pana atunci oamenii nu mananca, se roaga sa vina mai repede craciunul. Omul da si el un salam ceva, 10 ron, zicandu-si: gata cu faptele bune pe anul asta, m-am scos pana anul viitor! Cum e posibil asa ceva? Toata aceasta mila, metamorfoza brusca in bunii samariteni ipocrititi care si daca facem o fapta buna credem ca suntem dumnezei si ne laudam unii la altii cu marea noastra fapta. Filantropicii de noi, de ce oare nu ni se da si un premiu Nobel? Dupa perioada craciunului trecem pe langa vreun cersetor si ii spunem: sorry, va trebui sa astepti pana la craciunul viitor! Noi chiar credem ca , cu o floare se face primavara. Craciun fericit!

Pai anul asta iti scriu o scrisoare, sa o citesti si sa plangi, pe bune caci in scris un copil, isi da inocenta pe bani putini, Craciune. Si asa , poate o sa auzi ca mai sunt si astfel de oameni pe aici ...

Pe anii ce trec, ia zi, nu pot sa-i opresti ? Eu poRt doar fulgi in palme, ce se topesc mult prea frumos si doare. Oare, de ce nu mai aud colindatori, ci doar ecouri de sperante, numai certuri parentale? In jurul unor chitante, numai oameni tristi, batiste si balante. Auzi, sper ca citesti ... Observi ca nimeni nu mai crede in Mos Craciun in Romania? De curand bradul pare mai serios impodobit cu un gand... Sunt iarasi un copil si scriu scrisori si plang. Adu-mi si mie iubire, fericire celor ce cer, pace aproapelui, adu-mi un glob ca al lunei sa-l pun in varful bradului si fa-mi un patinoar din pamantul iadului....

Cred ca zambesti Craciune...... Acum inchei optimist semnand cu un pix, iar tie ,"lume" , iti spun zambind: “Macar tu sa ai un Craciun Fericit”


"Draga Mos Craciun, te astept ce cos caci un
spiridus mi’a spus ca to poti sa cosi taciuni
pe zapada, si anul asta vreau ca omul meu sa fie fata
norul meu sa fie vata. Dulciuri sa cada,
ea sa multumeasca pentru soarele inlocuit c’o acadea,
Un ac, gata, si colindele sa vina
adumi si plastelina sa pot imi fac lumina,
sau ce oi reusi, mai vreau un creion si
o creta de culoare sa imi moara monstrii.
Ostiri, de soldatei de plumb, inghesuiti sub ochii mei
Vreau sa’i vad cum se’mpung. Puse’n pungi,
flori si fiori, pete si sete, plete in zbor,
nu uita de sori, defapt vreau toate ce zac in sfarsitul fara sac.
Cu zapada in vant astern aceste randuri,
langa un foc plapand, cu trosnetul de scanduri,
iti scrie un tanar, cu o faclie de copil,
ramas in suflet, pe o hartie, si o sonerie pe’un mobil de jucarie,
gasit acum un deceniu dimineata. Si acum vad pasari cu penele de gheata,
e ger, agata de cer speranta, sa’mi cer mie cu fulgi de bucurie.
Mai nou acele bradului la sange zgarie, si taraie,
carnea in cavouri pe care pamantul mi le da cadouri pe aceasta cale,
doresc lumina si tablouri in care sa se scalde,
si voci calde, batranule cu plete dalbe.
Fa’mi salbe din nameti, cred ca nu te’ncumeti sa ma certi,
un drumet prin frig te roaga sa il ierti,
am fost cuminte, s’a stins si ultimul taciune,
bradul si’un copil te asteapta mos craciune.
draga mos craciun anul asta mi’as dori,
un trenulet de fum sa ma duca din comun,
am unde sa’l pun, nu’ti face griji, sunt
destule camere in camara asta… bun…
Daca vrei, o pereche de zambete, si niste clei,
sa lipesc doua suflete, mai sti,
mi’ai adus tu unul cadou, s’au tocit separat,
lipite arata ca nou.
Un pistol cu 6 vise,
vreau sa ma sinucid in mai multe reprize.
Pun si eu alaturi de al meu vechi te iubesc ,
un alaturi de al meu vreau sa cresc.
Cred ca e destul, restul alta data,
o rama de zapada sa ii simt caldura toata,
te astept cu drag,
PS. era sa uit, creioane si foi ca cele de demult"


~~~ FEMEIA ~ ETERNA POVESTE .... ~~~

Fuga din Pleşcoi.

De ce te-ai dus de lângă ei
De ce te-ai dus de-acasă?
Ai fi rămas lângă purcoi
Sergent de zi la coasă.

Spune cinstit că te-ai uşchit
Nu merge, lumea ştie,
Asta era mai nimerit:
Aveai o strategie.

Aveai decorul cu zăvoi
Era frumos acasă,
Aveai cârnaţii de Pleşcoi
Şorici, molan pe masă.

N-ai vrut să stai nici lângă oi
N-o spun cu răutate,
Erai primarul de Pleşcoi
Un om cu greutate
(“Pentru eternitate”)

In fânul de curând cosit
Mai recoltai câte-un iubit,
Si tot acolo deseori
Mai zămisleai copii din flori.

Şi din celestele iubiri
Ai fi rămas cu moşteniri,
N-aveai probleme-n satul tău
Acolo nu-i cu ADN-eu.

II

Te aerai cu transperante
N-aveai catrene-n variante,
Dar, nu era nici un mister
Cu muza mea eram şomer.

Aveai acasă un cocoş
Modest, cu ciocul mic,
Cel cu statut era fălos
Dar nu călca …un pic.

O fi călcat şi el vreodată
Pe când era bunica fată,
Acuma sigur a scăpat
El calcă, doar la…figurat!

E rău in cerul gurii
Ăsta nu e un mister,
O greşeală a naturii
Şi un zgârcit până la cer.

Cocoşul tău , lumea il ştie
Că are burtă şi chelie,
Ca un frizer cu mandolină
Şi-o mare de slănină…fină!

III

Calitatea managerului, a cocoşului
cu identitate(statut).

E gras, dar nu şi idiot,
Baştan, sau poate, mafiot.
Pe mine asta mă-nfioară
El a furat un sfert din ţară.

C-un efort de semnătură
Fără martori dimprejur,
Vedem delta, cum se fură
Şi cinci coaste de azur.

E o treabă de şmenari
Cu tranzacţii pe dolari,
Din mâinile lui”gingaşe”
Ies profituri uriaşe.

Ştie şmenul fiecare
Furtu-i computerizat,
Conştiinta-i de vânzare
Arta e de cumpărat.

Toată lumea asta ştie
Furtu-i computerizat,
Bucureştiu-i de vânzare
Pe imensa datorie…

Nimeni nu-i face reproş
C-asta-i ţara lui Cocoş,
Versat de inţepeneşti
Fură de incremeneşti.

Cu trei martori şi-o sentinţă
N-ai nimic pe conştiinţă,
“Sunt sigur c-ai dovedit:
Domn-Cocoş e om cinstit!”

IV

Convenţie

Cu Don’Cocoş
Ei s-au inteles aşa…
Ea să facă tot ce vrea,
Fără să-şi mai deie coate
El să facă..dacă poate.
(G.Zarafu)

Când domn’Cocoş e lângă tine
Iţi bate inima la fel,
Tu ştii asta foarte bine,
Dar numai tu ştii pentru cine.
V

Noul Cocoş.

Noul Cocoş e marinar,
Lup de mare, fără barbă,
E spirit mare, om cu har,
Găina-l bagă-n buzunar.

Noul Cocoş e mai fălos
Stilat şi mare arătos,
Lumea asta bine-l ştie:
Este cocoşul…generos.

VI

Işi hipnotizează seful
(interlocutorul)
Lascivă-l bagă pe sub gene,
Topit de clipele de lene
Ea-şi proiectează viitorul.

Seducţia a dat-o Iosefina
Cu ea l-a cucerit pe Bonaparte,
Cu ea Elena vrea să fie prima
Prima vedetă printre “Cleopatre.”

Fire senzaţionalistă
Şi expertă traseistă,
O incifrată la pătrat.
Asta ştie orisicare:
Onoarea e de cumpărat,
Demnitatea-i de vânzare.

Visul După strofele lui Ion Minulescu.

Iată vina mea de-aseară
A fost vina literară,
Şi de-atuncea doamne sfinte
Sunt epigramist cuminte.

Siestă epigramatică de la confraţii mei de strofe.

Tentaţia femeii.

“Vai,capul mi-am pierdut” a zis
Când a greşit intâia oară….
Probabil că l-a regăsit
Căci s-a grăbit să-l piardă iară!...
N. Burlănescu.

Virtutea.

O , fetelor, virtutea nu e
Decât un inger ce vă suie
Deasupra lumii de păcate,
In care-apoi cădeţi mai toate.
Const. C. Brăiescu.

Femeia.

Femeia-i sfântă, ne dă zile
Grăieşte-o cugetare-adâncă
Cu inţelesuri mai subtile:
Ne dă, dar ni le şi mănâncă!
Cornel Pop

Adeseori ii vine greu
Chiar dânsei să se recunoască,
Că-n viaţă a schimbat mereu
Adesea, mască după mască!
Andrei Popa.

Lipitoarea şi femeia.

Lipitoare e femeia
Zise un nebun odată,
Vai, sărmana lipitoare
Cu ce-i ea asemănată.

Decât sângele cel negru
Ţi-l răpeşte lipitoarea,
Dar femeia-ţi ia averea
Mintea, banii si onoarea!.
G.Cosbuc.