asπda

 
registro: 03-01-2013
Cine a spus să stai strâmb şi să judeci drept a fost un om cinstit,dar cocoşat.
Pontos6mais
Próximo nível: 
Pontos necessários: 194

Intoarsa ca la Ploiesti

De o saptamana si mai bine bietul Mitica Escrocherescu isi munceste creierul pentru a gasi o solutie la o chestie foarte delicata.

Ar fi dorit bietul baiat sa se duca sa ia putin aer prin capitala, ca de, in provincie te saturi repede de viata monotona ce domneste, mai ales la Ploiesti, unde, din pacate, era bietul Mitica cu serviciul (?)… Si cum va spuneam, ii venise un dor de capitala si de petreceri prin cluburi de fite, incat ar fi dat orice sa poata fi odata acolo, sa petreaca catusi de nitel; dar vezi, un lucru de nimic il impiedica: nu prea avea marunt si de cei mari nu mai vazuse demult, cam de cand marise la loc Ponta salariile bugetarilor.

Cand era mai amarat ca oricand, caci vedea ca pe zi ce trece tot mai putina speranta avea, se intalni cu popa Ion de la  biserica Sf. Gheorghe, cu care devenise bun prieten. Cum il vazu de departe, fata posomorata i se lumina. Si isi si zise: ”evrika !”.

Ajungand in dreptul popii, il saluta cuviincios:

-Saru-mana, parinte.

-Pace tie, fiule.

-Ce mai faci, parinte ?

-Oarecum bine. Tocmai vin de la o inmormantare.

-Ai auzit-o p-aia noua?

-?

-Maine ma duc la Bucuresti.

-Mergi cu Dumnezeu, taica si sa te intorci sanatos.

-Am sa ma duc si pe la o expozitie.

-Care expozitie?

-Aia cu animale de companie, ce nu stii ?

-A, ba da…

-Cica sunt o multime de minuni acolo. Am auzit ca acolo e si un japonez – stii ca acum asiaticii sunt la moda - care pentru o mie de lei invata in cel mai scurt timp pe orice caine sa vorbeasca, ca mine, ca d-ta, in fine, ca omul.

(Popa avea un caine de nu stiu ce rasa pe care-l iubea foarte mult)

-Ce spui taica ?... A iesit dracul pe pamant, Doamne iarta-ma !

-Ce draci, parinte !? Stiinta a inaintat si atata tot. Dar nu asta e vorba; eu ma gandeam sa-l inscrii si d-ta pe Shoshon al dumitale, ca tot asiatic e si ar invata mai repede ca altii. Altfel te-ai intelege cu el. Eu tot am drum la capitala…de ce sa pierzi d-ta vreo inmormantare…si apoi ce-i la d-ta 1000 de lei ?

-Nu-i vorba de bani, taica…Dar te cari d-ta cu potaia mea ?...

-Parinte, eu fac orice pentru d-ta, ca te stimez, dar mi-era ca nu ai incredere…

-Vai de mine, zise popa protestand. Cum poti sa crezi asa ceva? Vino, te rog, inainte de plecare sa-ti dau banii si pe Shoshon.

-Voi veni, taica, cum sa nu…

-Mergi cu Domnul,fiule!

A doua zi dis-de-dimineata Mitica iesea de la popa cu cainele in lesa si cu portretele lui Eminescu in buzunar…

Dupa doua zile, Mitica trimise telegrama popii, popa nestiind sa citeasca SMSuri:

“Am inscris pe Shoshon, dar japonezul zice ca are memorie grea si nu a invatat decat cateva cuvinte fara legatura. Daca ii mai dau doua mii il invata sa lege fraze.”

Popa, auzind ca totusi face progrese, invatand sa rosteasca cuvinte omenesti, trimise degraba cele doua mii.

Dupa alte trei zile alta telegrama de la Mitica:

 “A invatat toate cuvintele, dar sta prost la gramatica; nu leaga fraze si japonezul si-a cam pierdut rabdarea. Fara inca trei mii nici nu vrea sa mai auda de el…”

Popa mai intai se posomora, dar apoi isi zise ca daca tot a cheltuit atatia bani macar sa termine treaba, sa stie pe ce i-a dat. Asa ca…mai trimise lui Mitica trei mii de lei.

Dupa alte doua zile alta telegrama:

“A invatat sa vorbeasca perfect ! Japonezul zice ca daca vrei sa si cante te mai costa trei mii ! Ce sa-i zic ?”

-I-auzi dracovenie ! se mira popa. Hai sa si cante…

Dupa inca doua zile alta telegrama:

“I-am zis japonezului ca stapanul lui e popa ! Cu trei mii il invata sa cante si psalmii… Ce sa-i zic?”

-Asta-i si mai mare dracovenie ! Da’ de ce nu ? Sa vezi de ce veste ma fac !

Dar de acum regulata ”pensie” se cam termina, ca nu stia ce sa mai inventeze si nici sa mai stea in capitala nu mai avea cu ce, iar la intoarcere trebuia sa duca si potaia popii sa vada pe ce a dat banii.

Ajuns la Ploiesti, se duse intins la casa parohiala.

-Saru-mana, parinte.

-Bine-ai venit, fiule. Dar unde l-ai lasat pe Shoshon ?

-Pe Shoshon…? Sssst ! Te rog, asi vrea sa vorbim intre patru ochi.

Popa, nerabdator, facu vant Maritii, vanzatoarea de lumanari, apoi lui Mitica:

-Acu’ zi, ce ai de spus ?

-Uite ce e, parinte: Shoshon invatase sa vorbeasca ca mine, ca d-ta si ca oricare altul, ba chiar sa cante ca un…ca un…

-…tenor de la Opera Romana, dar unde-i !?...

-Stai sa vezi ! In tren, ca nu m-a primit in autocar cu el, a spus asa niste vorbe, ca, cu toata cearta mea, ba chiar l-am si batut, sa ma ierti, ca stiu ca-l iubeai, n-am putut sa-l fac sa taca. Si…

-Si…?

-L-am aruncat pe fereastra ca pe Bubico !

-L-ai aruncat, mizerabile ?! Pe Shoshon al meu!...Mizera…

-Hooo ! Stai asa parinte ! Nu te infuria. ! Ca nu stii ce vorbe spunea. Daca afli o sa-mi dai dreptate…

-Ei, ce spunea ?

- Spunea calatorilor ca popa Ion de la biserica Sf. Gheorghe din Ploiesti doarme cu Marita lumanareasa si pe el il scoate in curte…

-Sssst !!! Sa nu te-auda careva ! Auzi dumneata, a dracului javra, abia invatase  sa vorbeasca si si incepuse sa toarne minciuni ! Presupun ca nu l-ai crezut !?

-Se poate parinte ?...

-Bravo, taica ! Bine-ai facut ca l-ai dat la dracu' !...

 

 


Sa mai si radem

Destul cu atatea certuri ! Cu atatia Inteligenti !

 

Azi e la moda ca toti cei cu bani sa angajeze menajere. O… doamna, careia ii placea sa se delecteze lecturand scrieri psihologice, estetice si didactice, ca sa fie si ea in rand cu lumea dar nu avand chiar asa de multi bani, angaja o femeie vaduva de la tara cam de vreo 40 de ani.

Intr-o dimineata, la cafea, citea o carte in bucatarie in timp ce menajera curata zarzavatul pantru gatit.

La un moment dat se intrerupse si zise:

-Auzi tu, Marie, ce zice Pascal: placerile sunt pentru barbati intr-un fel, iar pentru femei in alt fel. Pentru batrani, tineri, bogati , saraci si asa mai departe sunt diferite. Foarte rar se intampla sa aiba aceleasi placeri.

-Hm ! facu menajera. Ce sa zica si el saracu’, daca Pascaloaia nu-si mai lua ochii de la popa din Satul Morii ! C-apoi ea, saraca, chiar si spunea lu’ Pascal : “placa-ti si tie preoteasa, daca mie-mi place popa !”

 

 


Urechile

Desteptul saitului pretinde ca datorita uneia ca mine s-au nascut bancurile cu blonde. Ori nu e destept ori se inseala ori amandoua. Mai degraba amandoua pentru ca eu cand mi-am deschis contul am afisat poze cu familia mea si se vede clar, si a vazut si el, ca sunt bruneta. Dar pot sa va spun eu unul cu smecheri care se dau destepti, care poate ca cine l-a scornit l-a cunoscut pe el.
D-l Benzina Saubou, mare afacerist, trimite de la Paris iubitului lui fiu o masina bengoasa (imaginati-va ce marca va place). Acesta pleaca intr-o plimbare de proba dar si sa-l vada toate gagicile. Si accelereaza, si accelereaza pana iese din oras. Trecand printr-un sat se gandeste sa faca o gluma pe seama unui taran. Opreste langa primul intalnit si-i zice:
-Bine bade, de ce nu mai tai din urechi ?
-Da' de ce sa tai ? intreaba taranul mirat.
-Pai de, sunt prea lungi pentru un om ! si da-i si razi, si razi...
Taranul, luat prin surprindere, scoase palaria, se scarpina dupa ceafa, o puse la loc pe cap si-l intreba si el:
-Auzi, tinere domn, da' dumneata de ce nu le mai lungesti pe-ale dumitale?
-Pai de ce sa le lungesc?se mira Saubou junior.
-Pai de, zise taranul, sunt prea scurte pentru un magar...   

Nevasta si vaca




Unui barbat, destul de tanar inca, i-a murit nevasta cu care traise destui ani bine, nimeni neauzind in casa lor vreo neintelegere nicidecum vreo cearta. A plans-o bietul om o zi, doua, trei dupa care  a lasat-o sa se odihneasca in pace si si-a vazut linistit de viata si de treburile gospodaresti. 
Nu trece insa mult timp si iata ca ii moare si vaca buna si laptoasa cu care isi tinea casa si crescuse copiii.
Si a inceput bietul om s-o planga si pe ea si s-o jeleasca de mama focului zile in sir, o saptamana, doua,trei...Si nu mai inceta. Intr-o buna zi popa satului il lua deoparte si-i zise:
-Bine fiule, ti-a murit nevasta; ai plans-o ca un bun crestin o zi, doua, trei si te-ai mai linistit. Dar acum ca ti-a murit vaca nu te mai opresti? Oare mai scumpa ti-a fost vaca decat nevasta? Ce inseamna asta?
-Parinte, cum sa nu plang? Cand mi-a murit nevasta vreo sapte insi au venit sa-mi dea altele chiar de-a doua zi. Dar acum dupa ce mi-a murit si vaca crezi dumneata ca a mai venit vreunul sa-mi dea alta?  




Defectul de fabricatie al femeii

De la Margeluta

Cand Dumnezeu a facut femeia, deja era in a sasea zi de munca si facea ore suplimentare. Atunci, aparu un inger si-l intreba:

- De de iti pierzi atata timp cu asta ?

Si Domnul raspunse:

- Ai vazut cartea tehnica? Trebuie sa fie lavabila in totalitate, dar sa nu fie de plastic; sa aiba mai mult de 200 de piese mobile si sa fie capabila sa functioneze fiind alimentata cu orice, chiar si cu resturi; in poala ei, sa stea comod pana la patru copii in acelasi timp, sa aiba un sarut care sa poata vindeca de la un genunchi julit pana la o inima ranita si sa faca totul cu numai doua maini.

Ingerul se minuna de cerinte.

- Cu doar doua maini….. Imposibil!

- Si asta e doar modelul standard!

- E prea multa munca pentru o singura zi…asteapta pana maine ca sa o termini.

- Nu, n-am s-o las pe maine, protesta Domnul. Sunt pe punctul de a termina aceasta creatie care este favorita inimii mele: ea se vindeca singura cand e bolnava si poate munci pana la 18 ore pe zi.

Ingerul se apropie si atinse femeia.

- Dar ai facut-o atat de delicata…

- Este delicata, spuse Domnul, dar in acelasi timp, atat de puternica. Nu-ti poti inchipui cat e de rezistenta si de ce reusite e in stare.

- O sa fie in stare sa gandeasca? intreba ingerul.

Dumnezeu raspunse:

- Nu numai ca o sa fie capabila sa gandeasca, ci si sa negocieze.

Atunci, ingerul vazu ceva si, intinzand, mana atinse obrazul femeii…

- Doamne, mi se pare ca modelul asta pierde lichid! Ti-am spus ca incerci sa pui prea multe lucruri in ea!

- Nu pierde lichid, e o lacrima, il corecta Domnul.

- Pentru ce e lacrima? intreba ingerul…

Si Domnul spuse:

- Lacrimile sunt felul ei de a-si exprima jalea, dragostea, singuratatea, tradarea, suferinta si orgoliul.

Asta il misca mult pe inger:

- Esti un geniu, Doamne, te-ai gandit la toate! Femeia este intr-adevar minunata.

- Este! Femeia are puteri ce-i uimesc pe barbati: trece prin dificultati, face fata greutatilor, dar este fericita si indragostita. Surade cand vrea sa tipe. Canta cand vrea sa planga. Plange cand e fericita si rade cand e nervoasa. Lupta pentru a-si apara valorile. Infrunta nedreptatile. Nu accepta un “nu” ca raspuns, daca ea crede ca exista o solutie mai buna. Isi rupe de la gura pentru ca familia ei sa aiba cele necesare. Merge la medic cu o prietena careia ii este frica sa mearga singura. Iubeste fara sa ceara nimic in schimb. Plange cand fiii ei reusesc in viata si se bucura cand prietenii obtin premii. Este fericita cand aude de o nunta sau de nasterea unui copil. I se frange inima cand moare o prietena. Sufera cand pierde pe cineva drag, in schimb se dovedeste a fi puternica atunci cand crezi ca a epuizat toate fortele. Stie ca poate vindeca suferinta cu un sarut si o imbratisare.

Si, totusi,  femeia are un defect: nu isi cunoaste adevarata valoare…